Teste online din limbi străine

Limba franceza 1

Limba franceza este o limba indoeuropeana ce face parte din familia limbilor romanice, mai exact din ramura de vest a acestora, unde, in grupul limbilor galo-romanice, este una dintre limbile oil. Cea mai veche atestare a termenului de limba oil se regaseste la Dante Alighieri. Prin oil Alighieri intelegea ca fiind limba literara franceza veche. Te invitam sa-ti testezi cunostintele de limba franceza parcurgand testul: Limba franceza 1.

Limba germana 4

Vocabularul limbii germane este, in general, conservator, deoarece are mari posibilitati de a realiza elemente noi prin compunere, dar a cunoscut si o puternica influenta a limbii latine si, apoi, a limbii franceze, mai ales in partea sudica cum ar fi in: Elvetia, Austria sau Bavaria. Din aceste motive, exista deseori paralelisme intre cuvintele autohtone si cuvintele imprumutate pentru redarea acelorasi realitati. Germana a influentat la randul ei toate limbile europene si indeosebi limbile slave si a reprezentat elementul principal in modernizarea lor. Cu toate acestea, limba literara germana reprezinta un factor unificator important, asigurind posibilitatea de intelegere intre toti germanii.

Limba germana 3

Privita din punct de vedere fonetic, in limba germana se remarca faptul ca accentul este de obicei fix, pe prima silaba a cuvintelor, iar structura gramaticala se releva ca fiind puternic flexionara, cu o flexiune nominala foarte bogata la toate clasele morfologice: substantiv, articol, adjectiv, pronume. Exprimarea numarului la substantiv este uneori redundanta, atat prin desinente, cat si prin alternante fonetice in radacina. Limba germana are un sistem foarte bogat de timpuri compuse in cazul flexiunii verbale, uzand de auxilia-rele haben "a avea", sein "a fi" si werden "a deveni" (acesta din urma fiind si auxiliarul pentru diateza pasiva). La fel ca si in limba engleza, exista nuante modale, exprimate cu ajutorul verbelor semiauxiliare: durfen "a avea voie", konnen "a putea, a fi capabil", mussen "a trebui, a fi necesar", mogen "a placea", wollen "a vrea", wissen "a sti". In flexiune, verbul este insotit de pronumele personale, dar are si desinente de persoana. Numeroase verbe sunt formate cu prefixe care exprima diferite valori semantice, unele dintre ele fiind separabile in timpul conjugarii. Limba germana are o topica ce urmeaza alte reguli in propozitia principala si in propozitia secundara sau daca elementul prim al propozitiei este sau nu subiectul.

Limba germana 2

Limba germana are o varianta bazata pe o forma veche vorbita de evrei, numita idis, insa se regaseste cu o mare farimitare dialectala, cuprinzind si dialectul luxemburghez, datorata in principal numeroaselor formatii statale separate din epoca medievala. Germana este apreciata de obicei ca reunind doua grupuri mari de dialecte germanice continentale, germana de sus, situata geografic in zona sudica, pe baza careia s-a format limba germana literara, si germana de jos, aflata in zona nordica. Intre dialecte si, mai ales intre grupurile de dialecte, exista deosebiri foarte de mari, insa dialectele invecinate sunt reciproc inteligibile. Germana de jos are mari afinitati cu limba neerlandeza, intre vorbitorii dialectelor germane si ai celor olandeze vecine existind posibilitatea intelegerii.